|
Pastrav de lac
|
|
|
Familia
|
Salmonide
|
|
Raspandire
|
Lacurile Rosu, Bicaz, Belis si Gilcescu in general in lacuri de munte
|
|
Descriere
|
Este o varietate a pastravului indigen adaptat la viata lacustra. Se deosebeste de fratele sau, pastravul de rau, prin trupul mai plin, capul mai mic, prin lipsa stelutelor rosii si forma petelor negre (in X) care nu sunt inconjurate de cerculete albe sau albastrui. Flancurile sunt argintii spre alb
Are o crestere foarte rapida si atinge dimensiuni mult mai mari fata de pastravul de rau.
La 3 ani atinge 30 cm lungime si 0.670 kg
|
|
Comportament
|
Este un mare rapitor, hranindu-se aproape in exclusivitate cu pesti vii.
Prefera apele adanci. Pentru a se orienta in adancuri, unde lumina patrunde mai greu, senzorii liniei laterale sunt bine reprezentati.
Devine matur sexual la 2-3 ani. Boistea are loc la sfarsitul lunii septembrie, inceputul lui octombrie. Depune in jur de 2000 icre la kg/corp.
|
|
Pescuit
|
Lacom, bun inotator si acrobat, sare din ascunzisul sau cu multa precizie, atacand din zbor insectele ce planeaza deasupra apei. Se hraneste si cu larvele unor insecte ce stau ascunse in malurile apelor. La o varsta mai inaintata, in caz de nevoie, ataca si semenii lui mai mici sau alti pesti invecinati. Daca nu are suficienta hrana, paraseste salasul stabilit, urcand urcand spre alte locuri mai bogate ale paraului.
Se pescuieste cu musca artificiala, pipaind apa, cu momeli artificiale (pipaind apa sau la fund cu struna plumbuita) sau cu momeli naturale (rama rosie, cosas, carabus, musca de urzici, vierme de brad, pestisori mici ca boisteanul si zglavoaca).
|
|
Dimensiuni legale
|
|