|
Pastrav curcubeu
|
|
|
Familia
|
Salmonide
|
|
Raspandire
|
Originar din Statele Unite ale Americii, fiind denumit si "pastravul american".
La noi il intalnim in apele de munte pe langa care exista pastravarii. Curcubeul este mai putin adaptat paraului repede cu debit mic, relativ sarac in hrana. Astfel, el
|
|
Descriere
|
Mai lat ca talie decat pastravul comun si cu solzii mai mari. Ajunge in mod obisnuit o talie cuprinsa intre 25 - 30 cm, cu o greutate de 0.400 - 1.5 kg si , in mod exceptional, 8 kg. Deosebirea intre cele 2 specii consta in culoare, curcubeul avand culori mai sterse : cenusiu - verzui pe spate, argintiu pe flancuri si albicios pe burta. Aproape tot corpul si pe aripioara dorsala este plin de pete mici negre. Mijlocul corpului este strabatut de o linie lata roz - sidefie, care da stralucire de curcubeu. Nu are puncte rosii.
|
|
Comportament
|
Viata de libertate in rauri nu ii convine. In crescatorii se reproduce primavara prin martie-mai. Numarul icrelor depuse de o femela este socotit la 1500 - 2000 boabe la 1 kg greutate.
Hranit artificial, ajunge in primul an abia la 15 - 30 g, la 2 ani are 150 - 250 g, iar la 3 ani 300 - 500g.
|
|
Pescuit
|
Lacom, bun inotator si acrobat, sare din ascunzisul sau cu multa precizie, atacand din zbor insectele ce planeaza deasupra apei. Se hraneste si cu larvele unor insecte ce stau ascunse in malurile apelor. La o varsta mai inaintata, in caz de nevoie, ataca si semenii lui mai mici sau alti pesti invecinati. Daca nu are suficienta hrana, paraseste salasul stabilit, urcand urcand spre alte locuri mai bogate ale paraului.
Se pescuieste cu musca artificiala, pipaind apa, cu momeli artificiale (pipaind apa sau la fund cu struna plumbuita) sau cu momeli naturale (rama rosie, cosas, carabus, musca de urzici, vierme de brad, pestisori mici ca boisteanul si zglavoaca).
Pescuitul la musca artificiala se refera la metoda in care pescarul foloseste o varga si o mulineta adecvate, pentru ca prin intermediul unui snur relativ greu (in comparatie cu celelalte tipuri de fire folosite in general in pescuitul sportiv), terminat cu un forfac monofilament, sa arunce la distanta muste artificiale, relativ usoare, care sa atraga pestii. In pescuitul la musca, tehnica de lansare este diferita de cea obisnuita in celelalte stiluri de pescuit. Greutatea snurului (derulat in prealabil de pe tamburul mulinetei) incovoaie varga in momentul in care pescarul o misca impreuna cu o parte din snurul derulat spre spate; apoi, miscarea spre inainte, indreapta snurul si se continua cu derularea lui in fata, energia inmagazinata in varga se transmite snurului, care este urmat de musca artificiala ce se aseaza usor pe apa (daca forfacul de monofilament intre snur si musca a fost bine ales).
Pescuitul la ’’buldo’’ este o tehnica intermediara rezumata ca pescuit la musca cu echipament de naluci; echipamentul este constituit din buldo (o bula transparenta din plastic care trebuie sa permita atasarea si blocarea pe fir, precum si lestarea sa prin admisia apei controlata), o varga de minim 2,10 m, usoara, cu varful elastic, la care se ataseaza o mulineta mica cu fir monofilament de 0,16-0,22mm. Se trece firul prin buldo si se leaga musca la capatul sau la minim 60 cm distanta. Rezultate bune cu acest tip de pescuit se obtin daca musca pluteste in curent aval de buldo iar lansarea se face mult deasupra locului in care presupunem ca ar fi pastravii, pentru a nu-i speria.
Pescuitul cu naluci la pastrav se aseamana cu tehnica de pescuit a altor specii, difera doar echipamentul. Se folosesc lansete din carbon de buna calitate cu lungimi cuprinse intre 1,80-2,40, cele mai scurte pe rauri mici sau din barca, cu actiune 2-8 g, fir monofilament de 0,12-0,20mm pus pe o mulineta usoara (200 g) care sa echilibreze lanseta si respectiv 10-30g, fir monofilament 0,20-0,28 mm, mulinete medii (250g), preferabil cu frana frontala si tamburi mari pe lac, la trena sau pe rauri cu debit consistent. Nalucile preferate la pastrav sunt linguritele rotative, oscilante, woblerele si twisterele.
|
|
Dimensiuni legale
|
|